Noutaţile noastre
24.06.2010
Huse elegante pentru o nunta perfecta!
Agentia VALERIA va ofera din acest an un nou accesoriu, huse pentru
scaune. La noi gasiti huse pentru orice tip de scaune , indiferent de forme,
dimenisuni sau culoare!
Подробнее...
24.02.2010
Inregistrarea civila sub cerul liber.
In atentia tinerilor care-si planifica nunta in perioada aprilie - octombrie 2011.
Подробнее...
19.06.2009
1 Iunie cu Agentia VALERIA
Agentia Valeria a organizat sarbatoarea dedicata zilei internationale a copilului in casa de copii a satului Cazanesti.
Подробнее...
Архив
|
OBICEIURI
Petitul
Petitul este vizita efectuata de catre mire
(eventual impreuna cu prietenii sai cei mai apropiati) la parintii miresei,
pentru a le cere consimtamantul in vederea casatoriei. In zilele noastre, de
cele mai multe ori petitul este o formalitate, si de regula parintii sunt
instiintati dupa ce mirii au luat deja hotararea sa se casatoreasca. Indiferent
ca vizita la parinti are loc inainte sau dupa ce mirii au decis casatoria,
petitul se incheie cu ciocnirea unui pahar de sampanie, eventual chiar cu o mica
petrecere.
Inelul de logodna
Inelul de logodna
reprezenta in trecut insemnul unei femei prin care aceasta lasa de inteles
eventualilor curtezani ca este deja promisa unui anumit barbat. Piatra inelului
de logodna sugera statutul social pe care acel barbat il avea. Cu cat era mai
instarit, cu atat piatra era mai rara si mai scumpa. Tocmai de aceea, se
considera ca dragostea adevarata este reflectata de diamante, cele mai rare si
mai scumpe pietre pretioase. Alegerea inelului de logodna este o adevarata arta,
cu atat mai mult cu cat viitoarea sotie il va purta la mana pentru totdeauna
(pentru mai multe detalii despre alegerea inelului de logodna, apasa aici)
Ploconul Acesta reprezinta primul cadou pregatit de
viitorii miri celor pe care acestia si-i doresc ca nasi. Ploconul cuprinde o
gaina (sau alt tip de pasare - pui, curcan, rata, etc), o sticla de vin sau
sampanie, grau, ulei, zahar. Conform traditiei, mirii se duc la nasi neanuntati,
ciocanesc la usa si spun "nasule, am venit cu ploconul....uite-l! Ne cununi ori
ba?". Nasul trebuie sa inspecteze cu atentie ploconul, si daca este multumit de
ceea ce se afla in cos primeste darul: "Da, finule! Da ploconul incoace si sa
fie cu noroc!". Daca nu este satisfacut, poate inapoia darul: "Cam saracut
ploconul...luati-l cu voi si mai veniti cand mai creste!", iar acest lucru
inseamna ca nu este de acord sa-i naseasca.
Cavalerii de
onoare In vremurile stravechi, mireasa era furata de catre mire,
fara acceptul parintilor sau chiar al ei. Acesta o suia pe cal si fugea cu ea
cat mai departe de familie. Cavalerii de onoare erau prieteniii mirelui, care il
ajutau pe acesta sa-si apere pe aleasa inimii sale de incercarile familei de a o
recupera.
Barbieritul mirelui Acest obicei
reprezinta tranformarea flacaului in barbat. Unul dintre cavalerii de onoare
incepe sa il barbiereasca pe mire (se preface, dand cu spuma de ras, pe care
apoi o curata cu latura neascutita a unui cutit). In tot acest timp, mirele tine
cu multa grija sub talpa piciorului banii cu care trebuie sa-l plateasca pe cel
care il barbiereste. In tot timpul barbieritului, ceilalti cavaleri de onoare si
lautarii vor incerca sa fure banii de sub piciorul mirelui, iar acesta sa ii
pazesca cu strasnicie, caci daca ar ramane fara bani, ar ramane nebarbierit deci
nu ar mai deveni barbat.
Voalul miresei Voalul este
este cel care protejeaza privirea miresei de imaginea altor mirese din jurul
sau. Tot voalul aduce si o nota de mister si eleganta atitudinii miresei. Cati
dintre noi si-ar putea imagina o mireasa fara voal? Dar radacinile acestui
obicei de a purta voal nu sunt deloc placute. Voalul isi are originea in
perioada in care casatoriile erau aranjate. Se pare ca menirea sa era sa acopere
fata viitoarei sotii, pana cand cununia era incheiata, si deci era prea tarziu
pentru mire sa se mai razgandeasca si sa refuze casatoria.
Gatitul miresei Nasa, mama, surorile si domnisoarele
de onoare o ajuta pe mireasa sa imbrace rochia alba si accesoriile pregatite. La
final, nasa prinde in parul miresei voalul si parura (de cele mai multe ori,
mireasa are deja parul prins si aranjat, inclusiv voalul si parura, asa incat
nasa doar se preface, miscand un pic de voal).
Turta
miresei La sfarsitul horei miresei, nasa rupe deasupra capului
miresei turta miresei in patru bucati, care se impart apoi tuturor celor
prezenti. Traditia spune ca toti ce vor gusta din turta miresei vor fi fericiti
si vor avea mult noroc in anul urmator.
Asezarea miresei la
stanga mirelui Pozitionarea miresei la stanga mirelui provine de pe
vremea cand mirele isi rapea iubita si apoi se lupta pentru a o pazi de cei care
doreau sa o recupereze. De aceea mana dreapta trebuie sa fie libera, pentru
putea manui sabia.
Verighetele Utilizarea
verighetelor ca simbol al iubirii isi are originea in Egiptul Antic. Egiptenii
credeau ca prin inelarul mainii stangi trece o vena care duce direct la inima.
Astfel, prin schimbul de verighete intre soti, se considera ca se realizeaza o
legatura directa intre inimile lor. Verighetele sunt realizate din aur (un metal
pur) pentru a simboliza atat durabilitatea casniciei, cat si puritatea sa.
Calcatul pe picior Se spune ca primul dintre miri
care va reusi sa-si calce partenerul pe picior in timpul dansului in jurul mesei
(in biserica) va conduce in casnicie si va avea intotdeauna ultimul cuvant de
spus.
Aruncarea cu grau si orez Graul si orezul se
arunca in calea tinerilor insuratei ca simbol al belsugului si fertilitatii
acestora. Se pot arunca si la cununia civila, nu doar la cea religioasa.
Valsul miresei Dansul cu care mirii deschid seara
poate fi un vals sau orice alta melodie pe care acestia o doresc sau o considera
sugestiva. Aceasta traditie provine de pe vremea balurilor de la palatele
regale, unde primii care deschideau seara (si dansul) erau gazdele. Dansul lor
este urmat de cel al nasilor, al socrilor si de abia apoi de catre ceilalti
nuntasi. Daca mirii doresc, pot dedica melodii sugestive si pot prezenta la
microfon intr-un mod mai deosebit si dansul mirelui cu mama sa, si al miresei cu
tatal acesteia.
Furatul miresei Furtul miresei este
probabil cel mai raspandit obicei traditional romanesc. Mai multi nuntasi, pe
ascuns, si feriti de privirile mirelui si ale nasilor, rapesc mireasa si o duc
intr-un loc stiut numai de ei. Apoi aduc pantoful acesteia sau alta dovada
pentru a demonstra mirelui ca intr-adevar mireasa este la ei. Pentru a o aduce
inapoi, se cere o rascumparare. Aceasta poate fi platita in sticle de bautura,
mici atentii, sau chiar indeplinirea unor sarcini haioase. Mireasa este
considerata a fi in grija nasului pana la miezul noptii, si a mirelui dupa
aceasta ora. De aceea, daca furtul are loc pana in ora 12, nasul este cel care
plateste raspcumpararea, iar dupa aceasta ora mirele este cel responsabil.
Tortul de nunta Acesta este un simbol foarte
important al nuntii, fiind primul lucru pe care mirii il impart atat intre ei.
cat si cu restul nuntasilor. Taierea tortului este primul lucru pe care mirii il
fac impreuna, dupa cununie. Daca are o compozitie speciala ce ii permite
pastrarea la congelator, etajul superior al tortului este pastrat astfel incat
mirii sa guste din acesta la aniversarea unui an de la casatorie.
Scoaterea voalului Nasa o aseaza pe tanara mireasa
pe un scaun in mijlocul nuntasilor, unde in vazul lumii ii scoate voalul din
par. Scosul voalului semnifica trecerea tinerei fete la statutul de femeie
maritata, la casa ei. Tocmai de aceea, odata cu scosul voalului, nasa il si
inlocuieste cu o esarfa rosie, pentru ca toata lumea sa ia aminte ca fata s-a
transformat in femeie. Voalul scos este prins de mireasa in parul altei
domnisoare nemaritate, eventual chiar de catre cea care va fi prins buchetul
aruncat.
Aruncarea buchetului Fetele nemaritate se
grupeaza in spatele miresei, iar aceasta, fara a se uita, arunca peste umeri
buchetul de mireasa. Se spune ca cea care il va prinde, sau care este cea mai
apropiata de locul in care a cazut buchetul, va fi urmatoarea care se va marita
in curand.
Aruncarea jartelei Mirele ii va scoate
miresei jarteaua de pe picior, de cele mai multe prin gesturi menite sa aduca
zambetul pe chipul invitatilor (eventual se poate renunta la maini, iar
scoaterea jartelei sa se faca exclusiv cu dintii). Baietii neinsurati se
grupeaza apoi in spatele mirelui, iar acesta, fara a se uita, arunca jarteaua
peste umeri. Se spune ca cel care il va prinde, sau care este cel mai apropiat
de locul in care a cazut jarteaua, va fi urmatoarul care se va
insura.
|